EM Sava Volgorde van de boeken (chronologisch)

Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.