Parameters
- 267bladzijden
- 10 uur lezen
Meer over het boek
Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.
Een boek kopen
Carte de identități, Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Taal
- Jaar van publicatie
- 2014
- product-detail.submit-box.info.binding
- (Paperback),
- Staat van het boek
- Goed
- Prijs
- € 7,49
Betaalmethoden
Nog niemand heeft beoordeeld.
- Titel
- Carte de identități
- Taal
- Roemeens
- Auteurs
- Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Uitgever
- Cartea Românească
- Jaar van publicatie
- 2014
- Formaat
- Paperback
- Aantal pagina's
- 267
- ISBN10
- 9732329238
- ISBN13
- 9789732329238
- Reeks
- Tags
- Non-fictie, Sociale Wetenschappen, Over literatuur, Filosofie, Sociale Problemen, Literaire Critiek, Roemeense Literatuur
- Aantekening
- Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.


